Ca-ai aparut e-ontamplare sau doar o simpla ironie,
Ar spune cei far’ de pasare, si limba ca sa o descrie.
Ca esti aici, ca vrei simti, e iarasi semn de intrebare :
De ce sa simti, sa vrei trai, cand inima e mult mai mare ?!
Exista scopuri si sunt legi ce scopurile le darama,
Acestea nu se scriu in carti, se-ntiparesc si lasa urma !
Plapanda, candida, senina sa nu uiti drumul de parcurs,
Caci de plecat ai facut pasul, acum ajungi si la apus !
Si nu intoarce in drum capul, si nu pleca urechea ta,
Ca nu cumva asa senina, chipul ti se va-ntrista !
As plange, caci vazand mandria-veninul omului modern
Cum spurca iar divinitatea din zamislirea in Eden,
Nu as rabda fiintei mele atata veac de-amaraciune.
Hai ! Capul sus, priveste-n fata si simte calda mana ta
Caci pe ai lui umeri tu tii tampla, si dorul tau si inima.
Si daca cineva in lume, te v-antreba de vreun secret
Raspunde-le fara oprelisti, ca sufletul nu e corect.
Ca fruntea ta pe zi ce trece adauga cate un fir,
O cuta mica si discreta,o umbra din parfumul fin.
Dar ca in ciuda-i, tot pe fuga, cu repezi harnice batai,
Ai inima ce cugeta si pururi... tanara ramai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu